Minunile Lumii

Statuia lui Zeus din Olimpia

In mitologia greaca regatul lui Zeus, divinitatea suprema, se afla pe virful acoperit de nori al Muntelui Olimp. Zeus era atit de puternic incit daca se incrunta, muntele se zguduia. Din acest motiv statuia care a fost realizata de sculptorul Fidias pentru templul din Olimpia, oras din Peloponez, il infatiseaza pe "parintele zeilor" incruntat.

Din descrierile facute, Zeus purta o cununa din frunze de laur, confectionate din bucati de aur. In mina dreapta divinitatea tinea o statuie a zeitei Victoriei, iar in stinga un sceptru. Soclul statuii a fost realizat din marmura neagra. Timp de secole templul lui Zeus din Olimpia a fost sanctuarul cel mai frecventat de pelerini. Statuia a fost distrusa de goti.

Colosul din Rhodos

In antichitate locuitorii din Rhodos, insula situata la sud de orasul Halicarnas, au fost navigatori. Acestia aveau predilectie pentru operele uriase. Din relatarea unui autor al epocii aflam ca in Rhodos existau peste 3000 de statui, dintre care 100 erau foarte mari.

Cea mai cunoscuta si admirata a fost statuia care il infatisa pe Helios, zeul Soarelui. Cu o inaltime de cca 40 de metri, a fost denumita "colosul din Rhodos".
Opera de arta a fost distrusa de un cutremur. Dupa anumite relatari, statuia ar fi servit drept far in port.

Farul din Alexandria

A saptea minune a antichitatii s-a aflat in Egipt. Este vorba despre un turn in virful caruia ardea o flacara care semnaliza marinarilor intrarea in portul Alexandria. Edificiul a fost construit pe insula Faros, aceasta denumire fiind la originea termenului "far" care desemneaza o astfel de constructie.

Farul din Alexandria a fost construit in timpul domniei lui Ptolomeu al II-lea, 285-246 i.C., de arhitectul Sostrate. Conform legendei, Sostrate a supus actiunii valurilor marii diferite materiale, pentru a vedea care este cel mai rezistent. In urma experientelor, arhitectul a constatat ca numai sticla nu a fost atacata. Drept urmare, temelia monumentului a fost realizata dintr-un bloc imens de sticla. Dupa spusele anticilor, farul a avut o inaltime de 272 m. Arabii, care au cucerit Egiptul un mileniu mai tirziu, au relatat ca ruinele edificiului atingeau 116 m.

Farul din Alexandria si-a indeplinit menirea pina in secolul al XII-lea. Constructia s-a prabusit in anul 1302 cind a avut loc un seism. In pofida faptului ca nu a mai fost identificat locul unde odinioara se ridica monumentul, numele acestuia a supravietuit.

Gradinile suspendate din Babilon

Conform legendelor, cu mii de ani in urma, in Babilon a domnit regele legendelor Ninus. Acesta s-a casatorit cu Semiramida, o printesa straina care era foarte trista pentru ca isi parasise patria. Pentru ca Semiramida sa se acomodeze mai bine cu noul tinut in care urma sa locuiasca, suveranul a ordonat supusilor sa amenajeze "Gradinile suspendate din Babilon", care sint cunoscute in istorie drept a doua minune a lumii antice.

In realitate, gradinile nu erau suspendate ci erau dispuse in terase suprainaltate, spirjinite de coloane, care formau o scara uriasa. Opera de arta se intidea pe o suprafata care depasea 15.000 mp. Printr-un sistem de irigatii, apa Eufratului ajungea pina la cea mai inalta gradina, udind plantele.

Mausoleul din Halicarnas

In cetatea Halicarnas din Asia Mica a domnit in secolul al IV-lea i.Hr. regele Mausolos. Suveranul a ordonat arhitectilor sa ii construiasca un monument asemanator piramidelor din Egipt. Lucrarea urma sa fie in acelasi timp o opera de arta si un mormint.

Conform descrierilor cea de-a cincea minune a lumii a fost un edificiu inconjurat de coloane, acoperisul in forma piramidala ce avea in virf un car triumfal in care se aflau Mausolos si sotia sa Artemisa.

Templul Dianei din Efes

Templul Dianei din Efes, in Asia Mica, in fata insulei Samos, considerat a patra minune a lumii antice, a cazut prada flacarilor. Locuitorii din Ionia, veniti din zona continentala a Greciei, fondasera acest templu catre sfarsitul primului mileniu inainte de Hristos. Se gasea candva in apropierea unui arbore pe care triburile indigene il venerau. Acolo se afla sanctuarul unei zeite a fecunditatii, pe care si-o reprezentau ca pe o femeie cu mai multi sani. Mitologia greaca, deschisa intotdeauna la nou, a preluat-o cu entuziasm.

Dorienii au marit stravechiul templu, au asimilat-o mai tarziu pe zeita-mama Dianei, seducatoarea si feciorelnica zeita a lunii, neobosita vanatoare, protectoare a animalelor, a femeilor si a oraselor. Era, de asemenea, recunoscuta ca fiica a lui Zeus si sora geamana a lui Apollo.

Templul Dianei a fost cunoscut si sub numele de Artemison, a fost inceput in 620 i.e.n., de Chersiphron, refacut de Paeonis din Efes (550 i.e.n.) si complet reconstruit de Deinocrates, intre 350 si 323 i.e.n. Edificiul era construit in stil ionic si avea 127 de coloane decorate cu reliefuri, la care au contribuit sculptori celebri, precum Praxitelesa si Scopas.

le stiu pe toate